Sa priviti ca o mare bucurie cand treceri prin diferite incercari…

Incercarea aduce in noi intristare si amaraciune, pe cand, sa privesti cu bucurie momentul de incercare e o provocare mareata, poate chiar imposibila. Cum sa te bucuri cand esti bolnav, cand ai un accident, esti nedreptatit sau esti vorbit de rau? Ai incercat vreodata? Sigur ca nu ne este la indemana. Dar daca privim la scopul ei final ea devine, sau ar trebui sa devina, o mare bucurie. E ca si cum antrenorul tau ti-ar oferi o lectie de antrenament mai grea pentru a creste si a deveni mai bun. In rabdare desavarsita, incercarea ne face sa fim “desavarsiti, intregi si sa nu ducem lipsa de nimic.” Atunci cand convoc elevii la fotbal am nevoie ca ei sa aiba tehnica, viteza, spirit de echipa si de fair-play, vedere buna a jocului, rezistenta si lista ar putea continua. Cand una din aceste calitati lipseste jucatorului, el este incomplet si nu pot avea deplina incredere in el. Din punct de vedere spiritual Dumnezeu ne echipeaza cu multe calitati trecandu-ne prin incercarea pe care o primim cu rabdare. El nu priveste incercarea cu aceasi ochi cu care o privim noi. Pentru El nu este inca un moment dificil din viata noastra, in care oricum, parca nu facem altceva decat sa suferim, ci un mijloc prin care El ne echipeaza. Tatal nostru priveste in perspectiva. El vrea sa ne ajute in a “nu duce lipsa de nimic”. Asta inseamna ca acolo, in incercare capatam niste caracteristici spirituale deosebite pe care in alt mod nu le-am castiga. Tot prin incercare ne trece cand priveste la perspectiva cerului, unde vom ajunge desavarsiti.

Vom reusi sa incepem a ne bucura in incercare atunci cand vom intelege scopurile lui Dumnezeu, le vom iubi si vom avea incredere in el. Da, pare o nebunie, insa Iacov scria catre cele douasprezece semintii atunci, si Cuvantul lui Dumnezeu ni se adreseaza noua astazi chiar asa: “Fratii mei, sa priviti ca o mare bucurie cand treceti prin diferite incercari…” Iacov 1:2-4

P.S. Ieri la amiaza am avut un accident cu masina iar azi dimineata citeam aceste cuvinte in Scriptura si ma intrebam zambind ironic: “sa ma bucur ca am avut accident? cum? de ce?”. Dar cine stie ce vrea Dumnezeu sa ma invete si acum?! M-am rugat sa ma ajute sa ma bucur si sa am incredere ca El are un plan ales. E o lectie noua in pregatirea mea. Totusi ma bucur…stiu ca El inca ma are in vedere. Si…pe cine iubeste, El si pedepseste ca un Tata pe copiii lui.

(pentru prietenii care isi fac griji va anunt ca doar masina e avariata, eu nu:))