Gand bun

Ionut Ungureanu

Sabatul, ziua a saptea – porunca sau moft?

Este tinerea Sabatului, a zilei a saptea, o porunca? o intrebare care cere un raspuns.

Dovezi istorice ale anularii Sabatului

Pana la dovezile Biblice deobicei sustinatorii Sabatului, a zilei a saptea, aduc inaintea noastra dovezi istorice. Istorici care sustin faptul ca primii crestini au avut ca zi inchinata Domnului Isus aceeasi zi cu Evreii adica Sabatul ziua a saptea.

Istorici ca Ignat, episcop de Antiohia(anul 110 d.Hr), Iustin Martirul (100-165 d. Hr), Irineu, episcop de Lyons (aprox 178 d. Hr.), Baradaisan (nascut in 154), Ciprian, episcop de Cartagiana dar si altii sustin faptul ca ziua Domnului, Duminica era folosita de crestini pentru inchinare, sustinandu-i importanta.  Mai jos gasiti o pagina(pag. 584) din Cartea “Imparatia Cultelor eretice” scrisa de Walter martin.

Sabatul - dovezi istorice contra sabatului

Sabatul - dovezi istorice contra sabatului

Cred ca dovezile istorice sunt importante, au greutatea lor, dar pentru un crestin adevarat dovezile Biblice trebuie sa aiba greutate nespus mai mare decat cele istorice.

Dovezi Biblice ale anularii Sabatului

Vom lua pe rand textele din Noul Testament care vorbesc despre ziua a saptea, Sabatul, analizandu-le pe fiecare in parte cu dorinta de a cerceta cateva din argumentele celor care considera Sabatul ca fiind o porunca divina aplicabila Bisericii.

Prezenta Celor 10 porunci in Noul Testament

In ce masura sunt prezente cele 10 porunci, care pot fi gasite scrise in cartea Exodului 20, in Noul Testament? Conform lui D. M. Canright ocurenta cu care apar cele 10 porunci in Noul testament este urmatoarea:

Porunca 1 – Datoria omului de a se inchina lui Dumnezeu – de 50 de ori

Prounca 2 – Condamnarea idolatriei – de 20 de ori

Porunca 3 – Condamnarea luarii in desert a numelui lui Dumnezeu – de 4 ori

Porunca 4 – Respectarea Sabatului – Nu apare deloc in Noul testament

Porunca 5 – Obligativitatea de-ati onora parintii – de 6 ori

Porunca 6 – Uciderea este condamnata – de 6 ori

Porunca 7 – Adulterul este condamnat de 12 ori

Porunca 8 – Furatul este condamnat de 6 ori

Porunca 9 – Marturia mincinoasa este condamnata de 4 ori

Porunca 10 – Poftirea altora este interzisa de 9 ori.

Obligativitatea respectarii Sabatului nu este deloc mentionata in Noul testament cu toate ca exista liste intregi cu pacate vrednice de condamnare. Nu exista nici o promisiunea pentru respectarea Sabatului dar nici o pedeapsa pentru nerespectarea lui. Apostolul Pavel mentioneaza doar o singura data Sabatul (Coloseni 2:16), in toate scrierile sale, iar atunci vorbeste despre anularea sa in nici un caz despre sustinerea sa.

Cei care tin Sabatul vor zice: “E normal sa nu se pomeneasca nimic despre Sabat pentru ca evreii tineau cu stricte aceasta zi“. Acest argument are picioare scurte pentru ca tot din cadrul celor 10 porunci era si interzicereea inchinarii la idoli (pe care evreii se dovesc ca nu o prea tineau intrucat in Noul Testament exista 20 de porunci cu privire la inchinarea la idoli)  si condamnarea ucideii si a furtului, lucruri pe care everii nu le tineau strict deloc. Acest argument, cum ca evreii tineau cu strictele ziua de Sabat, nu are stabilitate atat timp cat la toate celalalte pacate erau fruntasi.

Cuvantul “Sabat” – apare de 59 de ori in Noul Testament

Cu toate ca nu apare ca si porunca de a fi respectat totusi apare in Noul Testament de 59 de ori ca si nume : Sabat. Unii zic ca ar fi o dovada suficienta pentru a sustine respectarea sa.
Totusi cuvantul TEMPLU – apare de 115 ori, cuvantul CIRCUMCIZIE – apare de 55 de ori, cuvantul JERTFE – apare de 38 de ori. Cu toate ca aceste cuvinte apar de atatea ori in Noul Testament nu este un argument suficient  pentru a le pune in practica. Este nevoie de mai mult decat o pomenirea a lor pentru a fi vrednice de a fi puse in practica.

“Domnul Isus a tinut Sabatul, deci si noi trebuie sa-l tinem”

Poate ca deja ati auzit acest argument, care la prima vedere pare sa fie cel mai tare argument. E foarte adevarat Domnul Isus a respectat Sabatul, El a fost nascut evreu, a trait sub Lege si a respectat tot ce tinea de Lege. Domnul Isus a fost cu siguranta circumcis, a adus jertfe, a invatat ucenicii sa duca jertfe la altar (Matei 5:23,24) a trimis un lepros sa aduca la altar darul randuit de Moise (Matei 8:4). Cine vrea sa tina Sabatul, deoarece asa l-a tinut si Domnul Isus trebuie sa tina tot ce a tinut Domnul Isus, de la circumcizie pana la jertfe.

Ce putem intelege din acestea? Domnul Isus a trait sub Lege, ca si evreu a respectat Legea in toate detaliile ei, dar Legea a fost anulata prin moartea si invierea Sa prin semnarea Noului Legamant.

Marcu 2:27-28 ,,Sabatul a fost facut pentru om, iar nu omul pentru Sabat; asa ca Fiul omului este Domn chiar si al Sabatului.”

Cei care tin Sabatul folosesc aceste pasaj pentru a dovedi ca Sabatul este si al Domnului Isus deci trebuie respectat.  Dar oare aceasta e ideia acestor versete?

Logica este: sabatul a fost facut pentru om, nu omul pentru sabat (prioritar e omul) iar fiul omului este Domnul peste Sabat. Domnul Isus era 100% Dumnezeu si 100% om. De ce nu a folosit expresia Fiul lui Dumnezeu? De ce a folosit expresia fiul omului? Nu dorea sa spuna ca El e creatorul si stapanitorul Sabatului ci doar ca este om si de aceea este stapanul sabatului, toate aceste lucruri au fost spune in apararea ucenicilor care tocmai calcasera Sabatul.

Logica poate continua folosind pasajul paralel din Matei 12:3-12. Aici ni se spune 1. David a mancat din painile care erau doar pentru preoti – Nevoile sale erau superioare. 2. Preotii pot incalca Sabatul – slujirea lor este superioara Sabatului 3. In ziua de Sabat iti salvezi o oaie dintr-o groapa – apararea vietii animalelor este superioara.

Aceste versete privite analitic nu au cum sa sustina respectarea Sabatului sub legea Noului Testament ci dinpotriva sustin ierahia nevoilor.

Luca 23:56 “…s’au întors, si au pregãtit miresme si miruri. Apoi, în ziua Sabatului, s-au odihnit, dupã Lege”

Imediat dupa moartea Domnului Isus, femeile care participat la punerea Domnului Isus in mormant, nu au mers sa-l pregateasca ci s-au retras pentru a se odihni in ziua de Sabat, dupa Lege.  Unii ar putea zice: “Erau ucenicii lui Isus si stiau ca Sabatul trebuie respectat chiar si dupa moartea Sa.

Da, e adevarat au respectat Sabatul chiar si dupa moartea Sa, dar asta nu inseamna ca totul s-a terminat la moartea Domnului Isus. Adevarata schimbare s-a vazut la invierea Sa si apoi la coborarea Duhului Sfant, nicidecum la moartea Sa, cand cei mai multi credeau ca s-au inselat, crezand un inselator.

In Ioan 16:13-14 Domnul Isus le spune : ” Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta.  Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevãrului, are sã vã cãlãuzeascã în tot adevãrul; cãci El nu va vorbi dela El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, si vã va descoperi lucrurile viitoare. “

Deci faptul ca femeile s-au odihnit in ziua Sabatulu imediat dupa moartea Domnului Isus nu reprezinta un argument in favoarea respectarii Sabatului de catre Biserica.

Tinerea Sabatului in perioada Bisericii primare.

Cei care sustin respectarea zilei de Sabat, gasesc un argument forte in cartea Faptelor Apostolilor unde Sabatul apare ca zi de intalnire intre evrei si crestini. O cercetare atenta nu poate ignora faptul ca apostolii au respectat chiar si dupa invierea si inaltarea Domnului Isus – Legea lui Moise incluzand zilele de sarbatoare, ziua de Sabat, jertfele, taierea imprejur si tot ritualul evreiesc. Dar au respectat aceastea conform nationalitatiilor si conform obiceiurilor formate deja. Nu au facut aceasta ca o datoriel crestina si nu au impus aceste lucruri neamurilor (Faptele Apostolilor 15:19-28 si Fapte 21:25).

Un lucru demn de notat este ca fiecare mentionare a zilei de Sabat in Noul Testament (Fapte 13:14,15;  Fapte 13:42-45; Fapte 15:31;  Fapte 16:13; Fapte 17:1,2; Fapte 18:4) In cadrul intalnirilor evreiesti, erau prezenti si evreii care au devenit crestini. In Fapte 20:7, dupa ce a trecut destul timp, necesar pentru a se organiza,  ii gasim intalnindu-se in  ziua intai pentru frangerea painii.

De ce evreii crestini nu au renuntat imediat la praticile evreiesti? – Toata lucrarea Domnului Isus a fost una graduala de la o schimbare mica la una mare tocmai pentru a ajuta oamenii sa inteleaga schimbarile. Probabil daca le-ar fi spus ucenicilor ceva contra legii Mozaice, era omorat pe loc. Domnul Isus le spunea ucenicilor ca inteleg foarte greu Luca 24:25-26 “Atunci Isus le-a zis: ,,O, nepriceputilor si zãbavnici cu inima, cînd este vorba sã credeti tot ce au spus proorocii!  26 Nu trebuia sã sufere Hristosul aceste lucruri, si sã intre în slava Sa?”

Niciodata in  activitatea Sa pamanteasca nu s-a ocus ritualului evreiesc, nici jertfelor nici slujirilor de la Templu, nici zilelor de sarbatoare nici circumciziei cu toate ca stia ca toate acestea se vor incheia odata cu moartea, invierea si inaltarea Sa. Chiar inainte de inaltarea Sa, ucenicii il intreaba cand are sa instaureze Imparatia Sa, in care El sa fie Rege pamantesc…

La Cinzecime ei respectau zilele de sarbatoare evreiesti, nici un mesaj nu s-a adresat neamurilor pana cand Petru nu a fost trimis la Corneliu intr-un mod miraculos. In Fapte 11 inca gasim Biserica din Iesuralim, mancand departe de neamuri. Decizia conciliului de la Ierusalim din Fapte 15:19,23 se adreseaza neamurilor, evreii inca respectau legea Mozaica. Chiar si aproape de moartea apostolului Pavel, cand a fost ultima data la Ierusalim, fratii l-au indemnat sa respecte legea Templului de dragul evreilor din Ierusalim(Fapte 21:20-26).

Odata cu distrugerea Templului de la Ierusalim si cu raspandirea Evangheliei catre neamuri, obiceiurile evreiiesti au inceput sa dispara. Totul a fost un proces lent, nu unul brusc.

 

In studierea Sabatului prin prisma Noului Testament vor urma:

Apostolul Pavel si tinerea Sabatului

Coloseni 2: 13-17

Galateni 4:9-11

Romani 13:8-10

Romani 14:4-13

De asemenea cititi:  Eroarea de la baza gandiri adventiste

 

« »

© 2020 Gand bun. Theme by Anders Norén.